Teodora este o fetita de 10 ani care iubeste copiii, oamenii , animalele, un copil sensibil, afectuos, cu o nevoie poate mai accentuata de a da si a primi dragoste si caldura sufleteasca. Cu sentimente si emotii mai puternice, poate in detrimentul ratiunii neutre , reci , si a gandirii abstracte, caracteristica a copiilor cu anomalia genetica numita stiintific trisomia 21 , iar popular Sindrom Down. Un copil care va ramane probabil mereu cu o candoare si o naivitate specifice sufletului de copil, cu o nevoie de afectiune, intelegere si ocrotire mai pronuntate si greu de inteles de catre cei ,,normali’’.
Care nu are nici o vina ca s-a nascut asa, si nici ca s-a nascut in Romania, tara cu oameni buni carora le pasa de ceilalti, dar si cu oameni carora nu le pasa decat de ei, insa, in primul rand o tara in care legile par formale si facute doar pentru a parea ca se respecta niste norme impuse de UE. O tara in care grija si intelegerea pentru cei defavorizati de viata este doar o poveste frumoasa dar neadevarata, iar ei si familiile lor intampina greutati si obstacole greu de inchipuit, de cei care nu sunt in aceasta situatie, in incercarea de a duce o viata cat de cat apropiata de normalitate. Si se descurca (sau nu) care cum poate.
Poate ca ar fi trebuit sa facem si noi mai multe eforturi in acest sens...Poate ca lucrurile se vor mai schimba, dar timpul trece in defavoarea Teodorei si a noastra, iar in Romania, daca lucrurile se schimba in bine, se schimba cu asa o incetineala incat nici nu le sesizam evolutia...
Infruntarea cu viata si lumea indiferenta e dezechilibrata , mi-e greu sa nu sesizez cu tristete distanta/handicapul care se mareste intre evolutia Teodorei si a altor copii de varsta apropiata si sa nu-mi fac tot felul de reprosuri pentru ca nu am facut tot ceea ce s-ar fi putut pentru ea. Pe de alta parte , nu ar fi corect nici fata de frati ei sa-i ,,defavorizam'' si sa ajunga sa simta prezenta ei in familie ca pe o povara, ca pe un motiv de nefericire.
Teodora invata mai incet, si mai dificil decat ceilalti copii, nu reuseste sa inteleaga latura practica si rationala a vietii si are tendinta de a se adanci intr-o lume a ei, imaginara, refuzand raportarea la o realitate mai putin placuta... Destule probleme, mai mult sau mai putin serioase, mai mult sau mai putin grave, carora nu le gasim rezolvare, poate pentru ca nu exista, poate pentru ca nu am stiut cum sa procedam, poate pentru ca nu am avut destula rabdare, destula consecventa, destul timp... Iar timpul, daca nu ai bani, nu ai nici timp. Poate ca de multe ori Teodora este cea defavorizata, pentru ca ea cere mai putin, nici macar nu stie ce sa ceara, ce pretentii sa aiba... ea cere destul de putin de la viata, de la o viata care de la inceput i-a dat mai putin decat altora... si din pacate uneori o face sa simta asta, lipsa, handicapul, nedreptatea, mai mult sau mai putin acut, mai mult sau mai putin constient...
